VASILE LUCACIU, patronul spiritual al colegiului nostru

VASILE LUCACIU, patronul spiritual al colegiului nostru.

Hello!. 21 ianuarie 1852 – 29 noiembrie 1922 Dr. Vasile Lucaciu – Leul din Şişeşti.

ORIGINEA ŞI FAMLIA.

4. S-a născut în satul Apa , județul Satu Mare ; Părinți - Mihail Lucaciu , cantor- învățător , cel care conducea şcoala confesională greco-catolică românească din sat și Iuliana Tóth ; Bunicul lui a fost iobag ; Frați - Alexandru ( ofițer ),Constantin ( preot ), Petru ( inginer ) ; Surori - Maria și Elena ; Soție - Paulina Ș erbac , fiică a unui preot român sărac ; C opii - Vasiliu Cicerone, Vergiliu , Epaminonda , Maria Veturia , Vasile Romulus, Tulia..

1858-1866 Urmeaz ă clasele primare ș i secundare î n ora ș ul Baia Mare ; 1867-1868 Incheie cursurile clasei a VI-a la Liceul Ordinului „ Premontratens " din Oradea; I ntrerupe cursurile , intr ă voluntar în armata austro-ungar ă; 1868-1870 U rmeaz ă cursurile Institutului „ Sf. Atanasie " din Roma, în 1870 ob ț inând titlul de doctor, cu „ Magna cum laudae " în filozofie ; I n 1870 se reîntoarce în ț ar ă ..

1874 Finalizează cursurile Seminarul ui Teologic din Gherla ; S e c ă s ă tore ș te cu Paulina Serbac ș i este hirotonisit preot . 1874-1878 Func ț ioneaza ca preot în localitatea ; I a contact cu conduc ă torii români din Transilvania ș i începe s ă publice în diferite gazete române ș ti . 1878-1885 F unc ț ioneaz ă ca profesor de limba român ă la Liceul Regesc din ora ș ul Satu Mare; I ncep persecu ț iile ; I se propune un post de profesor definitiv la Losoncz , pe care îl refuz ă ; Iș i d ă demisia din înv ăță mânt , for ț at de împrejur ă ri ..

Memorandistul V asile L ucaciu. Vasile Lucaciu a intrat î n lupta politic ă pentru drepturile rom â nilor din Transilvania ș i Ungaria , public â nd diferi t e articole de propagand ă pro-rom â neasc ă . Acesta a fost condamnat la î nchisoare de mai multe ori de c ă tre autorit ăț ile maghiare ..

In anul 1892 a participat la redactarea faimosului Memorandum, care dorea s ă prezinte impa ra tului austro-ungariei , Franz Joseph, nedrept ăț ile la care sunt supu ș i rom â nii î n statul maghiar , î ns ă acesta a refuzat s ă primeasc ă Memorandul , trimi țâ ndu -l guvernului maghiar , care a dezl ă n ț uit teroarea î mpotriva peti ț ionarilor ..

Este un imperativ al timpului „c a popoarele care aspireaz ă la viitor ș i la ț ar ă , s ă - ș i creez e mijloace pentru promova r ea bun ă st ă rii lor materiale , baza ș i codi ț iunea progresului lor na ț ional . ”.

„Ideea libertății este un soare nu numai pentru o plantă, ori un sentiment al unui singur om... Este soarele la care ne încălzim cu toții, care cu o putere dumnezeiască luminează mințile și înnobilează inimile tuturor naționalităților.”.

Want big impact? Use big image.. 11.

Circulara sa. „D ac ă n-a ș avea cerneal ă v-a ș scri - o legat cu s â ngele meu, pentru a va face s ă l ă sa ț i teama ș i s ă veni ț i s ă î ncepem lupta , lupta cea mare, care ne va aduce izb ă virea . Trebuie s ă ne-o aduc ă , fiindc ă dreptatea e cu noi . ” Din nou , Lucaciu a fost arestat ș i aruncat în î nchisoare la Szeged, Ungaria ..

Personaj de Legend ă. Activând ca scriitor politic, în „Gazeta de Transilvania ” și „ Observatorul ”, inițiator și semnatar al Memorandumului , și lider al Partidului Național Român , a avut de suferit în repetate rânduri represiunea autorităților de la Budapesta . În perioadele în care a fost deținut politic, românii ardeleni i -au dedicat în semn de prețuire și solidaritate un cântec : Doina lui Lucaciu . A devenise personaj de legend ă pentru rom â ni i care au î n ț eles c ă acesta lupt ă este pentru drepturile lor na ț ionale ..

Doina lui Lucaciu. Plânge -o mierlă pe păduri , Rob îi Lucaci în lanţuri Plânge -o mierlă pe păduri , Rob îi Lucaci în lanţuri R: Pentru sfânta libertate De care noi n- avem parte Pentru sfânta libertate De care noi n- avem parte Nu fi, mierlă , supărată , Nu- i robia ne- ncetată Nu fi, mierlă , supărată , Nu- i robia ne- ncetată R: Vine dalba primăvară Fi- va Lucaci liber iară Vine dalba primăvară Fi- va Lucaci liber iară Nu suspina în zadar , Du-mi- te pân ’ la Satmar ’ Nu suspina în zadar , Du-mi- te pân ’ la Satmar ’ R: Unde-i Lucaci la- nchisoare Nu vede nici cer , nici soare Unde-i Lucaci la- nchisoare Nu vede nici cer , nici soare Şi îi spune-nchinăciune , De la- ntreaga naţiune Şi îi spune-nchinăciune , De la- ntreaga naţiune R: Că el mândru s-a luptat Ca român înflăcărat Că el mândru s-a luptat Ca român înflăcărat.

Afirmarea politc ă. „ Dorul de perfec ț iune …, voin ț a resolut ă de activitate pentru promovarea intereselor poporului ș i a bisericii … potu -se del ă tura f ă r-de aten ț iune …?”.

. 1907 A jungea deputat î n Parlamentul din Budapest , iar p rimul discurs a avut ca subiect cererea de drepturi pentru rom â nii din Transilvania . Lupta sa a continuat î n Parlament p â n ă la izbucnirea Primului R ă zboi Mondial. La 1 Decembrie 1918 Vasile Lucaciu a primit func ț ia de membru î n Consiliul Dirigent . Aces t gest a fost recunoa ș terea eforturilor depu se de Leul din Ș i ș e ș ti pentru Marea Unire . Dupa Marea Unire , î n anii 1919-1920 V asile Lucaciu a fost ales deputat de Baia Mare î n Parlamentul din Bucure ș ti ș i a avut ca propunere important ă reforma agrar ă ..

Moartea leului din Ș i ș e ș ti. Dup ă o boal ă ce l-a ț inut la pat circa 3 luni , a murit î n noaptea de 29 noiembrie 1922 , î n casa sa din Satu Mare ; A fost in morm â ntat la biserica din Ș i ș e ș ti ; In semn de recuno ș tin ță , prim -m inistrul , Ion I. C. Bratianu , l-a decorat post-mortem cu Ordinul „ Steaua Rom â niei ” î n grad de mare comandor ..

„Ș i zidirea aceasta nu este o simpl ă cl ă dire de piatr ă , ci este î nt r uparea unei idei , unui ideal, carele pe cerul vie ț ii noastre str ă lu c e ș te ca un soare , lumin â nd cu razele sale trecutul , presintele ș i viitorul neamului nostru iubit .”.

19. „Noi, românii, încă suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, inima noastre încă simțește… noi încă voim să fim liberi în drepturile noastre românești.”.

20. „Și dacă amarul moment ne deprimă, mândria conștiinței curate întărește în muncă fără preget.”.

Bibliografie. Simion Retegan , „ Lupt â nd pe dou ă fronturi , memorandistul Vasile Lucaciu ” Blaga Mihoc , „D r. Vasile Lucaciu , un lupt ă tor pentru Marea Unire ” Albani , Tiron , „ Leul de la Şişeşti : de ce s-a prăbuşit monarchia austro-ungară , Editura Cercul Ziariştilor , Oradea,1937 Câmpean , Viorel , „ Oameni şi locuri din Sătmar ", Editura Citadela , Satu Mare, 2008 Corneliu Mezea , Dr. Vasile Lucaciu , Leul de la Șișești : Viața si faptele lui.