Petre Stefanuca

Petre Stefanuca. Personalitate remarcantă din localitatea de bastina.

Informatie generala. A picture containing text tree outdoor person Description automatically generated.

Biografie. Petre Ștefănucă s-a născut pe 14 septembrie 1906, în satul Ialoveni (pe atunci), județul Chișinău, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus. A învățat la Liceul de băieți „Alexandru Donici” din Chișinău. În 1932 a absolvit Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București, obținând licența în filozofie și litere, specialitatea de filologie modernă, la următoarele materii: dialectologie, filologie română și latina. I-a avut ca profesori pe Dumitru Caracostea și Nicolae Cartojan. La facultate, a fost membru al Societății studenților basarabeni. În anul 1931 a participat la expediția lui Dimitrie Gusti de la Cornova. După terminarea studiilor, Petre Ștefănucă a activat ca profesor de liceu în Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. În 1934 a fost numit secretar general, iar în 1938 în funcția de director al Institutului Social Român din Basarabia, o filială a Institutului Social Român fondat de Dimitrie Gusti. În anul 1940, Petre Ștefănucă a devenit membru-fondator al Societății scriitorilor și publiciștilor din Basarabia și membru al comitetului de conducere. A publicat în „Viața Basarabiei“, „Moldovanul“, „Cuget Moldovenesc“, „Școala Basarabeană“, „Sociologie Românească“. Împreună cu soția sa, Nina, o fostă profesoară de lucru manual, a crescut și educat doi copii: Alexandra și Victor. Pe 9 octombrie 1940, după anexarea Basarabiei, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind învinuit că în 1932 a devenit membru al societății „Renașterea refugiaților de peste Nistru”, fiind unul dintre liderii acestei organizații și unul dintre cei mai activi membri în perioada 1932, când s-a înregistrat un număr mare de refugiați de peste Nistru. Un alt cap de acuzație a fost că s-a manifestat drept liderul ideologic al organizației și că a susținut alipirea RASS Moldovenești la România, prin crearea unui stat românesc de la Tisa până la Bug și că a denigrat în presă Uniunea Sovietică și viața din URSS. S-a accentuat faptul că a publicat articole cu caracter antisovietic în presă. A mai fost acuzat că fiind participant la Congresul refugiaților din 1937, ar fi rostit un discurs contrarevoluționar, prin care ar fi denigrat partidul bolșevic și colectivizarea din URSS și că ar fi optat pentru sporirea activismului organizației. Printr-o sentință din 13 aprilie 1941, Petre Ștefănucă a fost condamnat la pedeapsa capitală prin împușcare, cu confiscarea averii. La solicitarea sa, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 29 aprilie 1941, lui Petre Ștefănucă i-a fost înlocuită pedeapsa cu moartea cu zece ani de gulag. Totuși, aceasta nu l-a salvat. Fiind internat într-un lagăr din RASS Tătară, Petre Ștefănucă a decedat la 12 iulie 1942..

Certificatul prin care Petre Ştefănucă este graţiat, fiindu-i înlocuită pedeapsa cu moartea cu 10 ani de gula g.

Studii folclorice și sociologice. Ca folclorist, studiile lui majore - "Folclor din judetul Lapusna", "Literatura populara a satului Iurceni", "Cercetari folclorice pe valea Nistrului-de-Jos", "Doua variante basarabene la basmul 'Harap-Alb' al lui Ion Creanga", "Datinele de Craciun si Anul nou pe valea Nistrului-de-Jos", "Amintiri din razboiul mondial (Adunate de la soldatii moldoveni din comuna Cornova, jud. Orhei)", carora li se adauga alte aproximativ douazeci de articole de mai mici dimensiuni, atesta agerimea unei priviri care vede dinauntru, intens, fara a o înfrumuseta sau reduce, cultura populara basarabeana în toata complexitatea ei. O cultura care se modernizeaza de mai bine de un secol, în care Craciunul si Anul nou s-au "posomorît" (caci nu se mai aud vocile copiilor cîntînd colinde), iar jocul, lipsit de strigaturi, e de acum "mut"..

Text Description automatically generated.

Text, letter Description automatically generated.

Memorie. În memoria lui Petre Ștefănucă, un liceu, o stradă și biblioteca publică orășenească din orașul Ialoveni (localitatea sa de baștină) îi poartă numele. În fața liceului a fost instalat bustul său. În anul 2006, Poșta Moldovei a pus în circuit un timbru poștal cu chipul lui Petre Ștefănucă..

Viata personala. Petre Stefanuca cu sotia sa - Nina Stefanuca.