Diapozitivul 1

1 of
Published on Video
Go to video
Download PDF version
Download PDF version
Embed video
Share video
Ask about this video

Page 1 (0s)

epxeeons.

Page 2 (6s)

MUNICIPIULSUCEAVA Orasul Cetätii de Scaun.

Page 3 (12s)

POZIȚIONAREA GEORGRAFICĂ A ROMÂNIEI ÎN EUROPA. abstract.

Page 4 (17s)

POZIȚIONAREA GEORGRAFICĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA ÎN ROMÂNIA.

Page 5 (23s)

POZIȚIONAREA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI SUCEAVA ÎN JUDEȚ.

Page 6 (28s)

CĂI DE ACCES. SUCEAVA Gva 17. Legăturile cu marile oraşe sunt asigurate prin următoarele drumuri principale: E85 – DN 2 (Bucureşti – Suceava – Siret); E58 – DN17 (Suceava – Gura Humorului – Dej); E58 – DN29 (Suceava – Botoşani); DN29A (Suceava – Dorohoi)..

Page 7 (33s)

CĂI DE ACCES. IDONCASTER L TÖOÅTIMUND MEMülNGEN NIENA _TREVISO MILANO OBOL?OGNA .8 SUCEAVA.

Page 8 (38s)

SCURT ISTORIC. Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice , începând din paleolitic. Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la 10 februarie 1338, printr-un act emis de domnitorul Petru I Muşat. În secolul al–XV– lea Suceava devine capitala Moldovei, în timpul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Î n anul 1868 devine capitala/reședința județului Suceava..

Page 9 (44s)

SCURT ISTORIC. . Xavier Knapp , Suceava, 1864. În perioada anilor 1774 - 1918 oraşul Suceava (cu excepția actualului cartier Burdujeni, care inițial era sat la graniță în Regatul României) a făcut parte din regiunea Bucovina fiind sub dominaţia Imperiului Austriac (ulterior Imperiul Austro - Ungar)..

Page 10 (50s)

Suceava de astăzi oferă vizitatorului mărturii ale unei perioade medieval e , îmbinate în mod armonios cu efectele unor politici de modernizare şi sistematizare..

Page 11 (57s)

Principalele puncte de atracție ale orașului Suceava, împreună cu obiectivele turistice și proiectele de dezvoltare pot fi clasificate în următoarele categorii:.

Page 12 (1m 4s)

MONUMENTE ISTORICE.

Page 13 (1m 5s)

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (1374) şi a fost atestată documentar la 10 februarie 1388. Fortificată suplimentar de Alexandru cel Bun , puternic consolidată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare , cetatea a rezistat unor puternice asedii (1476, 1485, 1497, 1509), nefiind cucerită până la sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş (1538), când a fost ocupată dar nu prin forţa armelor..

Page 14 (1m 13s)

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI. . În perioada 2010 - 2015, la Cetatea de Scaun s-au executat lucrări de reabilitare și consolidare în cadrul unui proiect cu finanțare europeană..

Page 15 (1m 21s)

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI. . Fiecare încăpere cu exponate și tehnică muzeistică are o altă destinație, răspunzând astfel cerințelor vizitatorilor: sala voievozilor, sala de tezaur, camera armelor, în care sunt amplasate replici de arme, tezaur, scuturi, tronuri..

Page 16 (1m 28s)

STATUIA ECVESTRĂ A LUI ȘTEFAN CEL MARE. . Monumentul lui Ștefan cel Mare este o statuie ecvestră din bronz, care elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). A fost realizată în anul 1975 de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în Parcul Șipote . Constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri..

Page 17 (1m 34s)

RUINELE CURȚII DOMNEȘTI. . Ansamblul „Curtea Domnească” este situat în centrul vechiului oraş medieval cu Palatul Domnesc, turn locuinţă, turn de poartă și anexe, toate în prezent în ruine. Edificat pe parcursul secolelor XIV-XV, a cunoscut mai multe faze de construcţie, începând cu domnia lui Petru I şi până la cea a lui Vasile Lupu, însă cele mai importante modificări au fost adăugate de domnitorul Ştefan cel Mare și Sfânt..

Page 18 (1m 41s)

PALATUL ADMINISTRATIV. Palatul Administrativ a fost ridicat în stil baroc și avea planul iniţial în formă de L cu 72 de camere, iar pe colţul din dreapta un foişor terminat cu turnuleţ. Astăzi, în turnul clădirii în care funcţionează Consiliul Judeţean şi Prefectura , ceasul din turn cântă din jumătate în jumătate de oră un fragment din balada populară „Ştefan, Ştefan , Domn cel mare” şi opereta „Crai nou”, scrisă de Ciprian Porumbescu..

Page 19 (1m 48s)

PALATUL DE JUSTIȚIE. PALATUL DE JUSTITIE. Palatul de Justiție a fost construit în stil neoclasic în anul 1885 pentru a servi ca sediu al Tribunalului și Judecătoriei. Se află situat pe strada Ștefan cel Mare nr. 58 și a fost ridicat de autoritățile austriece din Ducatul Bucovinei..

Page 20 (1m 54s)

GARA SUCEAVA - BURDUJENI. Gara Suceava – Burdujeni a fost construită în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni, pe atunci localitate de frontieră între România și Austro - Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei. Lucrările au fost executate de o echipă italiană după un proiect similar cu cel al gării din orașul elvețian Fribourg ..

Page 21 (2m 4s)

GARA SUCEAVA - BURDUJENI. Eiin,l. Tradiția organizării balurilor în sala mare a gării a fost reluată după finalizarea lucrărilor de restaurare din anul 2006..

Page 22 (2m 11s)

MONUMENTE DE ART Ă RELIGIOAS Ă.

Page 23 (2m 13s)

MĂNĂSTIREA “ SFÂNTUL IOAN CEL NOU ”. --r-rfrrtrrr.

Page 24 (2m 18s)

MĂNĂSTIREA “ SFÂNTUL IOAN CEL NOU ”. Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședința Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (din 1991). Aici se află moaștele Sfântul Ioan cel Nou, aduse în anul 1589 de la Biserica Mirăuți..

Page 25 (2m 24s)

BISERICA “ SFÂNTUL GHEORGHE ”. Biserica „Sfântul Gheorghe” - Mirăuţi , situată la poalele Cetăţii de Scaun a Sucevei a fost construită între 1375-1391 de Petru I Muşat . Până în 1522 a funcționat ca sediu de încoronare a voievozilor. Astfel se explică, de fapt, denumirea de Mirăuţi: loc unde erau „miruiţi” (sau „unşi”) domnitorii..

Page 26 (2m 30s)

BISERICA DOMNIȚELOR. Biserica Domniţelor , este situată în imediata apropiere a Curţii Domneşti din care a făcut cândva parte. A fost ctitorită în 1643 de Vasile Lupu și avea rol de capelă a Curţii Domneşti. Se presupune că ar fi fost pictată atât în interior cât și în exterior de coconii domnitorului și ai celorlalți demnitari..

Page 27 (2m 38s)

BISERICA “ SFÂNTUL DUMITRU ”. Biserica „Sfântul Dumitru” situată pe strada Curtea Domnească nr. 10, a fost ridicată de Petru Rareş între anii 1534-1535. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior. Din cea exterioară se mai păstrează încă urme ale picturii executate între anii 1537-1538..

Page 28 (2m 45s)

BISERICA “ SFÂNTUL DUMITRU ” - TURNUL LĂPUȘNEANU.

Page 29 (2m 52s)

BISERICA “ SFÂNTUL NICOLAE ”. Biserica „Sfântul Nicolae” , este situată pe strada Mihai Viteazul nr. 2 având planul dreptunghiular, cu absidele laterale marcate în grosimea zidului..

Page 30 (3m 0s)

MĂNĂSTIREA ZAMCA. i'Å'/i. Mănăstirea Zamca cu Biserica „Sfântul Auxentie ” , este situată în partea vestică a orașului, reprezintă cel mai important edificiu religios armenesc din Suceava fiind construită la începutul sec. al XVII-lea..

Page 31 (3m 7s)

BISERICA “ SFÂNTA CRUCE ”. Biserica „Sfânta Cruce” , situată pe strada Armenească nr. 1, a fost construită în 1521, pe locul uneia mai vechi, din lemn. Biserica are planul asemănător cu cel al Bisericii „Sfântul Auxentie ” a Mănăstirii Zamca. În partea de est are un turn-clopotniţă ..

Page 32 (3m 14s)

BISERICA “ SFÂNTUL SIMION ” CU TURNUL ROȘU. . Biserica „Sfântul Simion” cu Turnul Roşu , ctitorită înainte de 1513 în partea vestică a oraşului, în fostul cartier armenesc. La est se află turnul-clopotniţă , cunoscut ca Turnul Roşu , construit pe bază pătrată şi cu deschideri mari semicirculare..

Page 33 (3m 21s)

MĂNĂSTIREA TEODORENI. . Mănăstirea Teodoreni , situată în cartierul Burdujeni a fost ctitorită de Teodor Movilă în 1597, având rol de mănăstire de călugări. Biserica, cu hramul „Înălţarea Domnului” , prezintă un plan triconc şi pridvor, iar turla naosului are baza stelată. Aici se păstrează un foarte important depozit de carte veche..

Page 34 (3m 28s)

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL IOAN NEPOMUK”. .

Page 35 (3m 35s)

BISERICA EVANGHELICĂ. Biserica Evanghelică este o biserică evanghelică de confesiune augustană , construită în anul 1868 de comunitatea germană din oraș. Se află pe strada Armenească nr. 14 și a fost sfințită la 21 octombrie 1928. Biserica este un extraordinar exemplu pentru conviețuirea interetnică în Bucovina..

Page 36 (3m 42s)

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI.

Page 37 (3m 47s)

MUZEUL DE ISTORIE. Muzeul de Istorie , situat pe strada Ştefan cel Mare nr. 33, este amenajat într-o clădire construită în stil neoclasic la începutul secolului al XX-lea. Deși clădirea - monument istoric îşi păstrează faţada aproape neschimbată, interiorul a suferit numeroase transformări în cursul timpului, mai ales din momentul în care a devenit sediul Muzeului de Istorie..

Page 38 (3m 53s)

MUZEUL DE ISTORIE. Expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie a fost inaugurată la data de 31 iulie 2016, fiind dispusă la subsol (Sala Tezaur) și la etajul întâi. Noua prezentare are la bază istoria locală, reflectată în numeroasele descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului, dar şi în numeroasele evenimente care au avut loc pe teritoriul de astăzi al judeţului Suceava..

Page 39 (4m 0s)

MUZEUL DE ISTORIE. În cele 29 de săli , expoziţia de bază a Muzeului de Istorie se desfăşoară cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice, datând din Paleoliticul Inferior descoperite la Ripiceni (jud. Botoşani) până la revoluţia de la 1989..

Page 40 (4m 7s)

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN. Muzeul Satului Bucovinean , inclus în Lista monumentelor istorice, reflectă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional din Bucovina..

Page 41 (4m 13s)

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN. Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene..

Page 42 (4m 23s)

MUZEUL SATULUI BUCOVINEAN. Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea, nunta și înmormântarea ..

Page 43 (4m 30s)

MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII. Muzeul de Științele Naturii este amplasat în Parcul Central al Municipiului Suceava. Muzeul a fost înființat între anii 1976 – 1977 și funcționează într-o clădire istorică care a fost construită între anii 1811 – 1814..

Page 44 (4m 38s)

MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII. Expozițiile redau o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava și din nordul Moldovei. Pe circuitul expozițional sunt amplasate monitoare și alte mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în mediul din natură..

Page 45 (4m 45s)

MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII. Apreciată ca o mare atracţie pentru public, Sala Cristalelor prezintă cele mai frumoase şi valoroase eşantioane de flori de mină existente în patrimoniul muzeului..

Page 46 (4m 52s)

HANUL DOMNESC. . Hanul Domnesc , situat pe strada Ciprian Porumbescu nr. 5, este unul dintre cele mai vechi monumente ale municipiului Suceava, funcţional şi astăzi. Atestată documentar în anul 1627 , clădirea a fost casa lui Miron Barnovschi, care a fost domnitorul Moldovei în perioadele ianuarie 1926 – iulie 1929 și aprilie 1933 – iulie 1933..

Page 47 (4m 58s)

HANUL DOMNESC. Astăzi, clădirea adăposteşte Secţia de Etnografie a Muzeului Național al Bucovinei..

Page 48 (5m 4s)

CASA MEMORIALĂ „SIMION FLOREA MARIAN”. . Amenajată într-o clădire monument istoric de secol XVIII, supranumită casa câştigată cu condeiul , a fost deschisă publicului la 22 iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian”. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii (1907) ..

Page 49 (5m 11s)

TÂRGURI ȘI EVENIMENTE.

Page 50 (5m 16s)

TÂRGUL DE PAȘTI A MEȘTERILOR POPULARI. . Târgul de Paști se desfășoară în perioada sărbătorilor pascale în Piața 22 Decembrie. În căsuțele de lemn amplasate în centrul Sucevei, meșterii populari expun diferite obiecte meșteșugărești, începând de la ouă încondeiate sau pictate, costume populare, la ceramică și diverse obiecte cioplite..